Aparatul osteoarticular

Sistemul Osteoarticular — structura de rezistenta a corpului Baza a arhitecturii corpului uman, sistemul osteoarticular reprezinta un complex de structuri vii si solide, interconectate prin articulatii aparatul osteoarticular tesuturi specifice, care asigura un cadru organismului nostru, protectie, mobilitate si anumite resurse.

Oxigenoterapia hiperbara aplicata cu succes in tratamentul durerii si al aparatului osteoarticular

Ca orice structura de rezistenta, in lipsa unei ingrijiri adecvate si a atentiei, sistemul osteoarticular devine vulnerabil si fragil. Elementele de baza ale acestei constructii sunt oasele, care formeaza scheletul, ce poate functiona doar cu ajutorul articulatiilor, ligamentelor si cartilajelor.

Sistemul Osteoarticular – structura de rezistenta a corpului

Oasele In medie, scheletul nostru cuprinde la maturitate oase, insa numarul acestora variaza de la o persoana la alta. La nastere, nou-nascutul are aproximativ de oase, insa in timp acestea fuzioneaza intre ele, formand structuri mai mari. Scheletul are doua parti distincte: scheletul axial si scheletul apendicular.

Acesta este implicat in miscarile pe care le face corpul nostru. Oasele sunt tesuturi active, alimentate prin reteaua sangvina, mobile, aflate intr-un process continuu de distrugere si de regenerare. Acestea isi adapteaza forma in timpul cresterii, ca urmare a unei accidentari sau ca raspuns la un factor de stres. Tesutul osos este alcatuit din celule osoase, proteine, minerale, apa si alte substante. Raportul acestor compusi este diferit de la os la os, ceea ce face ca anumite oase sa poata suporta o presiune aparatul osteoarticular mare.

Varsta de asemenea este un factor care influenteaza aparatul osteoarticular elementelor din structura osoasa. Daca in copilarie cantitatea redusa de minerale confera oaselor elasticitate, la batranete oasele devin mai fragile si din cauza unui procent mare de minerale in oase.

1. Джизирака это тронуло, но он был достаточно мудр, чтобы не принимать всерьез эту слабость.
2. Artrita purulentă acută a articulației cotului

CELULELE OSOASE se impart in: osteoblaste — celule tinere, active, care calcifiaza osul pe masura ce acesta se formeaza, osteocite — celule osteoblaste mature care sustin matricea osoasa, osteoclaste — formatiuni celulare cu mai multe nuclee, responsabile de distrugerea oaselor bolnave sau nefolositoare. Dezvoltarea tesutului osos, osteogeneza, debuteaza inca din viata intrauterina si continua pe parcursul intregii vieti. Oasele se dezvolta din structuri cartilaginoase care se transforma in tesut osos prin depozitarea sarurilor minerale, fosfatilor si carbonatilor de calciu.

Un rol important in aparatul osteoarticular il joaca anumiti hormoni si alimentatia sursa de calciu, fosfor, vitamina D. Cresterea in inaltime din copilarie se datoreaza cresterii oaselor lungi. La extremitatile oaselor lungi exista o zona de crestere unde se multiplica celulele cartilajului, formand coloane spre axul osos.

Pe masura ce celulele cartilajului cresc, acestea sunt inlocuite de celule osoase prin osificare. Procesul de crestere se opreste in jurul varstei de 20 de ani, atunci cand suprafata de crestere se transforma in tesut osos.

Dezvoltarea corecta a sistemului osos, integritatea si sanatatea acestuia ne influenteaza foarte mult prin prisma functiilor pe care le are. In functie de forma, oasele pot fi plate oasele boltei craniene, coastelelungi femurul, tibia, ulnascurte vertebrele, oasele carpiene.

Forma oaselor indica si functia. Oasele plate, cum ar fi scapula din centura umarului, reprezinta suprafete pe care se prind muschii, in timp ce oasele lungi, cum sunt cele ale bratului, antebratului, coapsei, functioneaza ca niste parghii care misca membrele.

Categorie:Boli ale sistemului osteo-articular - Wikipedia

Cartilajul Este un tesut moale, rezistent si flexibil al scheletului. La adulti, cartilajul se gaseste in articulatii, acoperind extremitatile osoase si alte puncte ale scheletului unde este necesara flexibilitatea.

Acesta este aparatul osteoarticular dintr-o matrice gelatinoasa formata din proteine ex. Cartilajul nu contine vase de sange, insa primeste nutrienti prin aparatul osteoarticular de difuzie. In functie de ponderea compusilor din structura, cartilajul poate fi de trei tipuri: cartilajul hialin, fibrocartilajul si cartilajul elastic.

Acesta se gaseste in scheletul embrionului, contribuind la cresterea acestuia. Cartilajul hialin acopera capetele oaselor din articulatii, prinde coastele de stern si se mai gaseste la nivelul cailor respiratorii. Aparatul osteoarticular se gaseste la nivelul meniscului si al discurilor intervertebrale.

Acesta se gaseste in zone precum pavilionul urechii, epiglota si larin C. Articulatiile Sunt structurile care unesc oasele intre ele, facand posibila miscarea. Corpul uman are aproximativ de articulatii. Acestea permit executarea multor miscari si, daca sunt solicitate corect, pot functiona foarte multi ani. Articulatiile sinoviale sunt acoperite de o membrana externa — capsula articulara. La interiorul acestei capsule se produce un lichid, numit si lichid sinovial, care lubrifiaza articulatia si diminueaza efectele frecarii din timpul miscarii.

Afectiunile inflamatorii osteoarticulare

Oasele aproape sunt sudate unele de altele printr-un cartilaj sau tesut fibros, asa cum este cazul oaselor craniului. Acest tip de articulatii leaga discurile intervertebrale. Ligamentele Sunt benzi de tesut fibros care leaga oasele intre ele si permit stabilizarea miscarii.

Ligamentele sunt formate,in principal, din colagen si elastina. Acestea sunt asezate in fasii la nivelul oaselor si articulatiilor, fixandu-le. Ficare articulatie este inconjurata de ligamente specifice, acestea regasindu-se chiar si in interiorul articulatiei ligamente intraarticulare.

Ligamentele sunt mai usor predispuse accidentarilor, ca urmare a presiunilor si intinderilor pe care le suporta, in special atunci cand facem activitati fizice intense. Printre factorii care ne pot afecta sanatatea osteoarticulara se numara: deficitele nutritionale carenta de calciu, vitamine, mineraleanumite tratamente medicamentoase ex. Desi tindem sa asociem afectiunile osteoarticulare persoanelor aparatul osteoarticular, tabloul factorilor de risc ne arata ca o boala osteoarticulara poate afecta orice persoana, indiferent de varsta.

Afectiunile inflamatorii osteoarticulare | CENTROKINETIC

Totusi, printre bolile cu cea mai mare prevalenta se numara: osteoporoza, artroza, rahitismul, traumatismele. Boala este determinata de scaderea productiei hormonale si afecteaza in special femeile dupa menopauza. Pierderea osoasa este un fenomen care se instaleaza dupa varsta de 35 de ani, insa devine o aparatul osteoarticular in momentul in care rata de distrugere a fibrelor si mineralelor din oase este mult mai mare decat cea a formarii de tesut aparatul osteoarticular.

Cauzele care determina aparitia acestui fenomen pot fi fiziologice, deficitul hormonal, anumite afectiuni care determina demineralizarea hipertiroidie, sindroame de malabsorbtie, ciroza hepaticatratamentele medicamentoase, factorii genetici aparatul osteoarticular anumite vicii alcoolismul, fumatul.

• Sistemul osteo-articular: Sistemul osteo-articular: Examenul obiectiv al oaselor:Fracturile se caracterizează prin mobilitate anormală a unui segment osos şi crepitaţii osoase.
• Сознание Сенаторов, видимо, было настолько загружено, что пробиться в их совещание стоило большого труда.
• Perspective - Sistemul Osteoarticular – structura de rezistenta a corpului | testereparfum.ro
• Artroza deformată a articulației șoldului în 2 grade
• Muscular / Osteo-Articular | Dacia Plant - Blogul despre sanatate naturala

Pe fondul bolii, creste foarte mult riscul fracturilor, iar recuperarea este lenta si dificila. In plus, osteoporoza mai poate cauza diformitati multiple la nivelul scheletului. ARTROZA Sub termenul generic de artroza sunt reunite mai multe suferinte degenerative ale articulatiilor, avand ca trasatura comuna distrugerea cartilajului articular, urmata de modificari ale articulatiei.

Schimbarile cauzate de modificarile articulare sunt: durerea, inflamatia, restrictionarea miscarilor si deformarile.

De procesul artrozic pot fi afectate toate articulatiile, patologia se intalneste in special la articulatiile cele mai solicitate: genunchi gonartrozasolduri coxartroza aparatul osteoarticular, coloana vertebrala spondilozaarticulatiile degetelor.

Degradarea artrozica este un proces complex, inca insuficient clarificat, care poate fi generat de: factori ereditari, tulburari endocrine, tulburari de nutritie, obezitate, suprasolicitarea articulatiei, slabirea fortei muscular si traumatisme.

Aparat Osteoarticular

Cea mai frecventa cauza a rahitismului este deficitul de vitamina D, esentiala procesului de mineralizare a oaselor. Rahitismul poate aparea in primele saptamani de viata ale copilului, motiv pentru care se recomanda administrarea profilactica de vitamina D.

Rahitismul este o boala care poate fi favorizata si de prematuritatea copilului, de anumite boli cum ar fi sindroamele de malabsorbtie, tratamentele prelungite cu cortizon sau fenobarbital etc. Rahitismul determina aparitia modificarilor la nivelul intregului sistem osos: modificari la nivelul capului proeminenta fruntii, turtirea capului, neinchiderea fontanelei anterioaremodificari la nivelul toracelui stern infundat, torace evazat la boli de alergare și articulații cu coaste subtiatemodificari aparatul osteoarticular coloanei vertebrale cifoze, cifoscolioze sau distrofii dentare si aparitia tardiva a dintilor.

Printre cele mai frecvente traumatisme se numara: fracturile, luxatia, entorsa, pierderea unui membru, hernia de disc, intinderea sau ruptura de ligament etc.

Fiecare traumatism are o simptomatologie specifica, in functie de tipul de leziune, localizare, parte afectata. Oasele au proprietatea de a se repara, insa de fiecare data este necesar un diagnostic corect si stabilirea conduitei ulterioare.

Oasele sunt alimentate de o retea sangvina bogata.

Categorie:Boli ale sistemului osteo-articular

In cazul unei fracturi, sangele se coaguleaza. Dupa cateva zile, fibroblastele construiesc un nou tesut fibros de-a lungul rupturii, de aceea, in aceasta etapa este importanta imobilizarea.

In urmatoarele saptamani, osteoblastele se multiplica si formeaza un tesut osos. Dupa luni, vasele se reunesc in zonele unde au fost sectionate, noul tesut se modeleaza si capata fermitate. Trimite Nu exista comentarii. Fii primul care comenteaza acest articol!

Medici neurologi: Dr. Rotaru Bogdan si Dr. Simion Laurentiu Medic pentru boli de nutritie si metabolism: dr. Cum se manifesta afectiunile inflamatorii osteoarticulare?

Perspective nr.